Curs - Teoria dominantă a dominante

Dominant - este puterea actuală central al excitației în centrul nervos care produce activitatea de restul centrelor nervoase, și determină direcția de răspunsuri comportamentale. Baza fiziologică pentru negativ dominant constituie concentrare de inducție și de excitație. Un foarte dominant este baza fiziologică de atenție, voință, percepție și gândire.

Principiul dominant admite că, în cazul în cortex, în același timp, există două focus excitație, dintre care unul este dominant (dominant). Reflex asociat cu vatra în acest moment, este ghidat și transformat întreaga activitate a aparatului nervos.

Accentul excitație dominantă se caracterizează prin:

· 1. excitabilitate crescută și labilitatea;

· 2. Capacitatea de a însumării și acumularea de excitație;

· 3. Frânarea reflexe curente, l-au întâlnit;

· 4. inerție, adică capacitatea de retenție prelungită de excitație după închidere stimulare.

Aceste proprietăți fac centre de coordonare a nervului dominant speciale și foarte importantă mașină a sistemului nervos. O astfel de coordonare se datorează apariției dominantele scurte, ușor interchanging. Din aceasta este clar sensul de bază al cel mai important principiu al sistemului nervos: este apariția în fiecare etapă a existenței corpului unuia dintre accentul dominant de excitație în sistemul nervos, subjugă toate activitățile sale și determinarea caracterului adaptiv al reacțiilor emergente. Toate celelalte reacții care sunt mai puțin sau deloc lipsit de relevanță în acest moment, sunt inhibate prin mecanismul de inducere a relațiilor dintre centru dominant, iar restul zonelor sistemului nervos central.

Activitatea de adaptare specifică este generată pe baza accentul dominant de excitație, axat pe obținerea de rezultate utile. De exemplu, pe baza statului dominant al comportamentului foamei centru de pus în aplicare cu scopul de a obține alimente.

În prezența centrului de excitație dominant sau dominant, iritație, primită de celelalte părți ale sistemului nervos, spori doar centrul dominant. Un exemplu ar putea fi cazul, o practică frecventă în școală: studentul a primit o notă proastă, el a fost supărat și plângând, prietenii îl mângâie, dar este chiar mai multe lacrimi nestăpânite. Faptul este că, în acest moment, în sistemul nervos funcționează elev dominant, și toți stimulii decât să întărească accentul dominant de excitație.

Ukhtomskii credea că dominantă ar trebui să explice modul în care în mod dramatic schimbarea comportamentului uman arata un mediu în schimbare puțin, și repetarea persistentă a aceluiași curs de acțiune în întregime noile condiții.

Dominante ajută la înțelegerea mecanismului de astfel de tehnici de predare, cum ar fi consolidarea învățării.

Dominantă a exprimat în mod clar caracteristicile de vârstă: student mai tineri, deci este mai puțin stabil și mai ușor poate trece la frânare. Acest lucru explică lipsa de perseverenta pentru copii, tranzițiile ascuțite de la o activitate la alta ritm.

Astfel, interacțiunea dintre diferite tipuri de comportament bazat pe principiul unui Ukhtomskii deschis dominant.